Contorul de gaze măsoară volumul consumat, în metri cubi, dar factura este calculată în kilowați-oră, adică în energie. Trecerea de la unul la altul se face prin înmulțirea metrilor cubi cu puterea calorifică superioară a gazului, notată pe factură, care pentru gazul distribuit în rețea este de ordinul a 10,5–10,7 kWh pe metru cub. Cu indexurile de pe contor și această valoare, consumul facturat poate fi verificat acasă, cu un calcul simplu.
De ce factura de gaze este în kWh și nu în metri cubi?
Factura de gaze este în kWh pentru că valoarea reală a gazului este energia pe care o produce la ardere, iar aceasta diferă ușor de la un lot de gaz la altul. Un metru cub poate conține puțin mai multă sau mai puțină energie, în funcție de compoziția gazului din rețea. Facturarea în energie face ca prețul plătit să corespundă căldurii obținute efectiv, nu doar volumului care a trecut prin contor.
Ce este puterea calorifică superioară a gazului?
Puterea calorifică superioară, prescurtată PCS, este cantitatea de energie eliberată la arderea completă a unui metru cub de gaz, inclusiv căldura recuperată din condensarea vaporilor de apă rezultați. Valoarea este stabilită pe baza analizelor gazului din rețea și apare pe factură, de obicei lângă consumul în metri cubi.
Pentru că depinde de compoziția gazului, PCS-ul se poate schimba de la o lună la alta și de la o zonă la alta. Diferențele sunt mici, de regulă la a doua zecimală, dar la consumuri mari, iarna, ele se văd în totalul facturii.
Cum se calculează consumul în kWh?
Consumul în kWh se obține din diferența dintre indexul nou și cel vechi al contorului, înmulțită cu PCS-ul din perioada facturată.
- Se notează indexul actual, adică cifrele negre ale contorului, care arată metrii cubi întregi.
- Se scade indexul anterior, trecut pe factura precedentă.
- Rezultatul, în metri cubi, se înmulțește cu PCS-ul de pe factură.
- Totalul în kWh se înmulțește cu prețul pe kWh, iar la sumă se adaugă componentele fixe și taxele detaliate pe factură.
| Consum în perioadă | PCS (kWh/mc) | Energie facturată |
|---|---|---|
| 30 mc (lună caldă, doar aragaz și apă caldă) | 10,6 | 318 kWh |
| 120 mc (lună de toamnă) | 10,6 | 1.272 kWh |
| 250 mc (lună geroasă, casă încălzită cu centrală) | 10,6 | 2.650 kWh |
Exemplele sunt orientative și arată doar mecanismul calculului. Consumul real depinde de suprafața locuinței, de izolație, de temperatura setată și de randamentul centralei.
Ce înseamnă index citit, index estimat și autocitire?
Indexul citit este cel înregistrat de cititorul furnizorului sau de un contor cu transmitere automată, iar indexul estimat este calculat pe baza consumului istoric al locuinței. Facturile cu index estimat sunt corectate ulterior, prin regularizare, când se face o citire reală.
- Autocitirea înseamnă transmiterea indexului de către client, în intervalul din lună anunțat de furnizor, prin aplicație, telefon sau pagina de client.
- Regularizarea apare ca diferență în plus sau în minus pe o factură ulterioară; o sumă mare în plus arată, de regulă, că estimările au fost prea mici.
- O fotografie a contorului, făcută la aceeași dată în fiecare lună, rămâne o dovadă simplă în caz de neclarități; ideea este dezvoltată în articolul despre poza care ajută la amintirea detaliilor.
Cum se verifică o factură de gaze care pare prea mare?
O factură neobișnuit de mare se verifică pornind de la tipul indexului: dacă este estimat, se transmite indexul real și se cere recalcularea. Dacă indexul este citit, se compară consumul în metri cubi cu aceeași lună din anul precedent și se verifică PCS-ul și prețul pe kWh trecute pe factură.
Un consum care crește fără explicație, deși obiceiurile nu s-au schimbat, poate semnala o problemă la instalație sau la centrală. Mirosul de gaz cere măsuri imediate, descrise în materialul despre securitatea instalațiilor de gaze. Pentru restul situațiilor, obiceiurile care scad consumul sunt adunate în ghidul despre gazele naturale în gospodărie, iar neclaritățile privind factura se lămuresc direct cu furnizorul, prin reclamație scrisă.